Determinarea elementelor sctructurale a pretuluiDeterminarea elementelor sctructurale a pretului

Elementele structurale a pretului sunt costul, profitul, adaosul comercial, accizele. Fiecare element isi are un loc bine definit in componenta pretului in raport cu celelalte elemente asa de ex: profitul producatorului se determina in raport cu costul formind pretul producatorului.

Particularitatile formarii preturilor in cadrul comertului

Preturile externe reprezinta expresia in bani a valorii internationale a marfurilor care se comercializeaza pe pietile externe. Drept baza de formare a preturilor externe serveste valoarea internationala a marfii. Pe cind preturile interne sunt fundamentate in baza valorii nationale a acestor produse sau servicii. Aceste 2 categorii difera datorita diferentei dintre productivitatea muncii si a costului capitalului extern de cele interne la fel datorita conditiilor de formare a preturilor in fiecare tara, precum si a factorilor ce influenteaza preturile pe piata mondiala.

Factorii:

1) D si S de marfuri la nivel intenational;

2) Politica comerciala, vamala, fiscala si valutara a statelor;

3) Varietatea tranzactiilor instrumentelor si modalitatilor de plata.

Totusi intre preturile interne si preturile externe este o legatura si influenta reciproca care se realizeaza prin metodologia concreta de stabilire a preturilor interne la productia de import si la cele de export. Influenta preturilor interne ale unei tari de catre preturile externe are anumite limite determinate de politica economica a statului respectiv si de necesitatea protejarii producatorilor interni de concurenta intenationala cu scopul asigurarii echilibrului economico-financiar a statului respectiv.

Categoriile de pret practicate in relatiile economice

Totalitatea factorilor ce participa la formarea preturilor mondiale determina existenta mai multor forme de preturi pentru unul si acelasi produs:

a) Preturile formate si cotate la bursa de valori unde-s determinate pretul principalelor produse, materii prime si combustibili. Prin intermediul bursei tarile dezvoltate influenteaza D si S la principalele tipuri de produse reusind sa stabileasca pretul la aceste produse de regula sub valoarea lor economica, astfel obtinind avantaje in schimburile comerciale cu tarile in curs de dezvoltare. Formarea pretului la bursa in esenta reprezinta rezultatul echilibrului valoric dintre totalitatea cererilor si ofertelor prezentate. Cotatiile se stabilesc zilnic si se afiseaza la sediile burselor si se publica in buletinele oficiale de cotatii bursiere;

b) Pretul de licitatie se stabilesc pentru anumite categorii de marfuri in cadrul unor organe comerciale autorizate. De regula sunt niste produse specifice la care este dificil de format pretul prin alte modalitati. Sunt 2 tipuri de preturi de licitatie: Pretul minim si pretul maxim;

c) Pretul de tranzactie se determina pentru fiecare partida de marfuri ce fac obiectul unor contracte curente sau de lunga durata si se stabilesc in baza de tratative intre importatori si exportatori;

d) Pretul de lista – sunt stabilite de producator tinind seama de conditiile de fabricatie si de pretul firmelor concurente care se inscriu in cataloagele specializate si se transmit cumparatorilor potentiali;

e) Pretul de acord – se stabileste in baza unor acorduri internationale incheiate intre firme sau tari importatoare si exportatoare, de regula au in vedere marfurile cu ponderi insemnate in schimburi internationale;

INCOTERNS – standarde

In comertul international la stabilirea preturilor de import si export se utilizeaza INCOTERNS, care reprezinta un set de reguli unice de interpretare a conditiilor comerciale ce definesc obligatiuni repsectate de cumparator si vinzator in cadrul tranzactiilor internationale. Ultima varianta a INCOTERNS este INCOTERNS 2000 din anul 2000.

Grupa	Denumirea	Descrierea	Tipul transport
E Plecarea de la uzina	EXW Ex-Works	Franco-uzina/Franco-fabrica: vinzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care a pus marfa la dispozitia cumparatorului, la sediul sau(uzina, depozit, fabrica etc)	Oricare
F Transportare neachitata (vinzatorul nu poarta raspundere p/u transport	FCA Free Carrier	Expedire-franco/franco-transportator/franco-caraus:vinzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care a predat marfa, vamuita p/u export, in grija carausului desemnat de catre cumparator, la locul convenit.	Oricare
	FAS Free Alongside Ship	Franco dea lungul navei(cu indicarea port de destinatie): vinzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa de-a lungul vasului, pe chei, baraje sau pe bac in portul de incarcare convenit.	Naval (maritim, fluvial)
	FOB Free On Board	Franco la bord(cu indicarea portului unde marfa tre descarcata): vinzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut balustrada vasului, in portul de incarcare convenit.	Naval (maritim, fluvial)
C Transportare achitata (vinzatorul poarta raspundere p/u transport)	CFR Cost and Freight	Cost si navlu(pina la portul de destinatie): vinzatorul tre sa plateasca navlul si cost necesare p/u aducerea marfii in portul de destinatie convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a marfii precum si alte costuri din momentul livrarii marfii la bordul navei se transfera de la vinzator la cumparator in momentul in care marfa trece balustrada vasului in portul de incarcare	Naval (maritim, fluvial)
	CIF Cost, Insurance and Freight	Cost, asigurare si navlu(pina in portul de destinat): vinzatorul tre sa plateasca navlu si costurile necesare p/u aducerea marfii in portul de destinat convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a marfii precum si orice costuri suplimentare care au avut loc dupa ce marfa a fost livrata la bordul navei se transfera de la vinzator la cumparator in momentul cind marfa trece balustrada vasului in portul de incarcare. De asemenea el, tre sa efectueze asigurarea maritima care sa acopere riscul cumparatorului de pierdere sau deterioare a marfii in timpul transportului	Naval (maritim, fluvial)
	CPT Carriage Paid To	Expediere achitata pina la(cu indicarea punctului de destinatie): vinzatorul plateste frachtul p/u transportarea marfii la destinatia convenita. Riscurile de pierdere/deteriorare a marfii, precum si orice alte chelt cauzate dupa ce marfa a fost predata carausului trec de la vinzator la cumprator. CPT inseamna ca vinzatorul asigura vamuirea marfii la export	Oricare
	CIP Carriage and Insurance Paid To	Expediere si asigurare achitata pina la(cu indicarea punctului de destinatie): vinzatorul plateste frachtu p/u transportarea marfii la destinatia convenita, de asemenea el tre sa efectueze asigurarea p/u acoperirea riscului de pierdere/deteriorare a marfii in timpul transportului. Vinzatorul incheie contract de asigurare si plateste prima de asigurare, CIP cere ca vinzatorul sa asigure vamuirea marfii la export	Oricare
D Sosirea	DAF` Delivered At Frontier	Livrarea la frontiera(cu indicarea punct livrarii): vinzatorul indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfe a fost pusa la dispozitia cumparatorului, vamuita p/u export, la punctul si locul cuvenit, dar inainte de punctul vamal de frontiera al tarii limitrofe.	Oricare
	DES` Delivered Ex Ship	Livrat de pe nava(in portul de destinatie): vinzator isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparator, la bordul navei, nevamuita p/u import, in portul de destinatie convenit. Vinzatorul tre sa suporte toate chelt si riscurile legate de aducerea marfii in port.	Naval (maritim, fluvial)
	DEQ` Delivered Ex Quay (Duty Paid)	Livrat de pe chei(in port de destinatie): vinzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparator, pe chei, in port convenit, vamuita la import	Naval (maritim, fluvial)
	DDU` Delivered Duty Unpaid	Livrat fara vamuire(in punct de destinatie): vinzat isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparator, la locul convenit din tara importatoare.	Oricare
	DDP`` Delivered Duty Paid	Livrat cu vamuire(in punct de destinatie): vinzator isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparator, la locul convenit din tara.	Oricare

Nota: ` - vinzatorul nu indeplineste formalitatile vamale;

`` - vinzatorul indeplineste formalitatile vamale.

Rolul statului in reglementarea comertului international. Element de baza taxele

Activitatea statului in vederea reglementarii relatiilor economice internationale este orientata in primul rind spre politica de protectionism. Protectionismul presupune utilizarea urmatoarelor instrumente tarifare si netarifare in vederea protejarii pietii interne de concurenta straina:

1) Metode administrative de reglementare – interzicerea sau limitarea exportului sau importului sau aplicarea embargoului, adica interzicerea exporturilor sau importurilor la anumite produse in sau dintr-o tara;

2) Metode economice de reglementare – utilizarea tarifului vamal a comisioanelor vamale, a accizelor;

3) Bariere tehnice de comert – utilizarea standardelor si normativelor tehnice, a sistemului de certificare, a normelor sanitar-veterinare.

Protejarea pietii interne a unei tari de concurenta marfurilor straine se poate realiza in principal prin regimul taxelor vamale. Prin intermediul lor statul urmareste obtinerea unor venituri bugetare, in acelasi timp si protejarea economiei de concurenta straina prin instituirea unor taxe cu un nivel ridicat.

La stabilirea nivelului taxelor vamale se tine cont de natura relatiilor comerciale existente intre tara importatoare si exportatoare. Astfel daca intre acestea exista conventiisau acorduri bilaterale in acest caz se practica niste taxe vamale conventionale care-s la un nivel mai redus.

Taxele vamale – platile obligatorii platite catre stat care asigura aproape 3% din veniturile bugetare. Taxele vamale urmeaza a fi delimitate de taxele pentru procedurile vamale numite comision vamal, ce nu au natura de impozit si se refera la efectuarea unor operatiuni concrete ale organelor vamale. In conformitate cu legislatia privind tariful vamal comisionul vamal alcatuieste 0,25% de la valoarea in vama a marfii.

Cotele taxelor se clasifica in:

Ø Ad-valorem – se determina ca % din valoarea marfii;

Ø Specifice – stabileste unitate de marfa;

Ø Combinate(1+2);

Ø Speciale – se aplica cu scopul protejarii pietii interne la anumite produse;

Ø Antidumping.

Administrarea taxei vamale se efectueaza ce institutiile vamale aflate in subordonarea MinFin. Efectele directe a taxelor vamale sunt de a face bunurile importate mai scumpe pe teritoriul tarii importatoare, adica se realizeaza astfel protejarea producatorilor autohtoni de concurentii externi.

Tehnica determinarii preturilor la produsele de import

Pentru marfurile importate pe teritoriul RM este stabilita urmatoarea schema de determinare a pretului de import.

Primul element al pretului este valoarea in vama la care se importa bunul respectiv dupa una din conditiile INCOTERNS.

Al 2 element este taxa vamala(in dependenta de metoda).

Al 3 element – taxa pentru procedurile vamale – 0,25% din valoarea in vama.

Daca produsul importat figureaza pe lista accizelor urmatorul element e accizul.

Alt element – TVA.

Pretul importatorului + TVA=VV + TV + TpV + Acciz + TVA la import.

Fundamentarea preturilor la produsele de export

In sistemul national de preturi marfurile exportate sunt evaluate in 2 forme:

1) Preturi interne de export – se utilizeaza pentru efectuarea decontarilor intre unitatile economice producatoare si intreprinderile specializate in cometul extern. Menirea lor fiind de a asigura producatorilor aceeasi rentabilitate ca si in cazul vinzarilor pe piata interna. Componente:

a. Preturile interne ale produselor care urmeaza sa fie exportate cu luarea in consideratie a anumitor chelt legate de anumite caracteristici de calitae, forma de prezentare superioara in comparatie cu produsele similare comercializate pe piata interna;

b. Chelt speciale de export care sunt ocazionate de efectuarea unor operatii de imbunatatire a produselor, conditii impuse de intreprinderile concurente ce activeaza pe piata mondiala.

c. Chelt speciale de ambalare efectuate cu scopul asigurarii securitatii marfurilor in timpul incarcarii/descarcarii/transportarii/depozitarii;

d. Chelt de circulatie – care cuprind chelt de transport pina la frontiera nationala la care se adauga costurile tuturor manipulate pe parcursul national.

2) Preturi externe de export – sunt preturile inscrise in contractele incheiate cu beneficiarii externi, ele fiind exprimate in valuta liber convertibila. Metode de stabilire a preturilor externe de export:

a) Metoda in baza pretului practicat de firmele producatoare – se foloseste p/u produsele apropiate din punct de vedere a parametrilor tehnici si economici(p/u produsele agricole, materii prime, piese de schimb). Preturile de export ale marfurilor nationale se stabilesc prin ponderea preturilor mondiale practicate de firmele concurente cu niste coeficienti care exprima abaterea acestora de la un anumit nivel de calitate.

b) Metoda in baza preturilor concurentei si a parametrilor tehnico-constructivi – se foloseste p/u fundamentare preturilor externe la masini, utilaje si instalatii complexe. Ea consta in urmatoarele operatii:

Ø Intocmirea tabelului comparativ cu parametrii principali si pretul practicat de firmele straine;

Ø Determinarea coeficientilor de corectare prin raportarea parametrilor produsului firmelor concurente la parametrii produsului p/u export;

Ø Stabilirea pretului extern de export la marfurile proprii prin ponderarea preturilor mondiale cu coeficientii stabiliti din operatiunea anterioara.

c) Metoda bazata pe determinarea in valuta a costurilor – presupune exprimarea costurilor legate de materia prima, materiale, combustibil, energie in preturi practicate pe piata mondiala, iar ale celor legate de salarii, chelt generale – in valuta in baza cursului oficial. La fel se procedeaza in cazul materialelor p/u care nu exista date referitoare la preturile lor pe piata internationala.

d) Metoda bazata pe costurile orare de prelucrare aplicata la fundamentarea preturilor p/u masini, unelte s.a. Cazuri de folosire:

ü Pretul se determina in baza pretului metalului neprelucrat si a costului orar de prelucrare, la care se adauga chelt sectiei si profitul #;

ü Pretul de export se determina in baza pretului metalului utilizat la executarea produsului si a costului specific de prelucrare pe kg/tonna de metal prelucrat.

Se recomanda ca pretul calculat prin aceasta metoda sa fie comparat cu nivelul pretului calculat si prin alte metode.

e) Metoda bazata pe nivelul cererii – presupune stabilirea unor preturi diferite p/u niveluri diferite ale cererii, luindu-se in vedere si alti factori, cum ar fi diversitatea clientilor, calitatea produselor, locul si momentul vinzarii etc. Adaptarea preturilor la noile valori ale raportului D-S se face cu ajutorul ratei modificarii preturilor:

Indiferent de metoda utilizata, pretul de export/import se analizeaza si se compara cu preturile stabilite in contractele incheiate recent in alte tari. Prin aceste analize se urmareste ca preturile ce se vor negocia cu partenerii externi sa fie cele mai avantajoase la momentul respectiv.