Concurenta loiala si practici concurentiale interzise

Existenta unei economii centralizate si tendinta spre crearea #rilor de proportie mare a determinat un grad inalt de monopolizare in fosta URSS. Erau situatii cind in cadrul unei ramuri o # producea peste 50% din marfurile realizate pe piata interna. Astfel nivelul de concentrare a productiei si a fortei de munca era superior criteriilor corespunzatoare in tarile cu economie de piata, apoi in procesul tranzitiei #rile monopoliste au fost divizate in mai multe subdiviziuni independente care ar fi trebuit sa concureze intre ele pentru asi imbunatati performantele economice. In realitate insa aceste noi #ri nefiind pregatite pentru noile conditii ale pietei dind nastere unor #ri incapabile sa tina piept concurentei cu #rile straine, ca rezultat mai tirziu a demarat un proces invers de descentralizare si anume un proces de comasare sau unire formind noi #ri mari sub forma de ex: Holdinguri, concernuri, consortii.

A devenit evident faptul ca daca reformele structurale nu vor fi consolidate cu masuri antimonopol, se va produce o simpla schimbare a monopolului de stat in cel privat.

Unele masuri si acte normative antimonopol au fost inca din sec.XX ca de ex in 1890 in SUA a fost elaborat “Robenson-Portman Act” care continea importante prevederi cu privire la discriminarea prin pret si se permitea utilizarea preturilor discriminatorii numai in 4 cazuri:

1) Cind preturile diferentiate nu afecteaza actualii si potentialii concurenti;

2) Cind diferentele de pret sunt dictate de reducerile costurilor;

3) Cind diferentele de pret sunt rezultatul reducerii de buna voie a # in scopul alaturarii lor la preturile concurentilor;

4) Cind reducerile de pret sunt impuse de inrautatirea conditiilor de desfacere cum ar fi in cazul produselor perisabile.

La activitatile anticoncurentiale putem referi:

a) Activitatea de monopol cu abuzul de pozitie dominanta pe piata, acordurile anticoncurentiale dintre agentii economici;

b) Concurenta neloiala;

c) Activitatea organelor administrative publice ce prin unele masuri pot limita concurenta.

Un loc aparte in promovarea concurentei o are agentia nationala de protectie a concurentei a carei sarcini sunt:

1. Controlul modificarilor ce apar in structura marfurilor pe piete;

2. Controlul asupra atragerii investitiilor straine si a agentilor economici straini pe piata interna;

3. Supravegherea fluxului si circuitului pachetelor mari de HV;

4. Controlul asupra formarii preturilor de piata.